Ia floarea in mana si stoarce culoarea din ea pe panza. Floarea ramane gri, insa panza capata nuante placute. Contureaza cu putin carbune si putini nori. Scoate putina culoare din maruntisuri ca sa cladeasca un Univers definit de trairile lui sufletesti. Pana cand pictorul ramane singurul element la fel de colorat ca panza.
Asta imi aminteste de vorbele unui prieten - "esti contaminat de ceea ce creezi". Eu cred ca investesti mult in ceea ce generezi. Prin creatie transferi o parte din tine in ceva perceptibil cu organele de simt. Inainte de toate investesti mult din ceea ce esti in opera ta. Tot ceea ce nu presupune investire de stari nu este act creator, ci doar imitatie. Doar ca oferind o forma gandurilor tale risti sa aplici acelasi tipar de fiecare data. Marii artisti nu au evadat neaparat din aceasta cusca, insa i-au infruntat pericolul traind plenar, intens senzatiile. Cand panza e gata pictorul se oglindeste in ea. Restul Universului nu are cum sa arate la fel.
Am gasit zilele trecute, schimband aiurea canalele TV, videoclipul unei melodii. Am urmarit imaginea - un videoclip simplu si sobru - totusi cuvintele mi-au atras atentia. Recunosc ca am plans din cauza ei si mai tarziu, ascultand-o, a avut acelasi efect.
Amintirea mea cu tata se leaga de adunatul melcilor dupa ploaie. Ieseam in gradina sa le cantam si ii aruncam in iarba. Era ud si racoare si tin minte ca mirosea frumos.
Melodie atasata : Timpuri Noi - "Tata"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu