Reia-ti ritualul. Nu tin la monotonie insa pot intelege unele tabieturi. Aseaza-te confortabil si soarbe-ti cafeaua, fa ceva ca sa iti ocupi mainile. Daca mai citesti, ma bucur sa ne intalnim asa. Vezi tu, sunt aici in fiecare cuvant, fiecare litera a aparut pentru ca am ales eu asta, fiecare cuvant pe care il spun se vrea a fi parte din mine. Cica ar avea Kant o teorie - si eu am auzit de la altii - conform careia divinitatea exista pentru simplul fapt ca o gandim. Asta inseamna ca va fi macar o persoana care sa se regaseasca in toata vorbaria asta.
Daca ma gandesc bine, dragul meu sambure de imaginatie, te-am invocat fara sa pot afirma ca am vreo idee anume. Simteam nevoia de ceva companie. Stii tu, discutii absurde in mijloc de noapte, atunci cand nimeni nu are nevoie de ele. O teoretizare a Eu-lui si o abstractizare a simturilor care sa iti permita sa te crezi ceva mai original.
- Nu e ciudat cum incepem fiecare dialog fara sa stim unde vrem sa ajungem ?
- Ai ajuns vreodata undeva discutand ?
- Am plecat putin din mine. Mereu plec din mine ca sa ma intorc in mine. Numai ca bucla asta in afara lui Eu ma ajuta sa ating si alte "Eu"-uri.
- Stii ca niciodata nu esti cu adevarat in tine sau in afara ta; "Eu" este doar o limita pe care ti-o impui. Nici "eu" nu sunt in afara ta, fara sa iti tin loc de constiinta.
- Poate ca asta explica senzatia de singuratate absoluta a omului.
- Cand "Eu" devine atotcuprinzator si omniscient nu mai duci lipsa nimanui pentru ca esti intreg; intreg si autosuficient, niciodata singur. Senzatia de singuratate absoluta a omului vine din incapacitatea lui de a se vedea ca parte integrata si in acelasi timp cuprinzatoare a intregului. Omul este singur pentru ca se apeleaza mereu pe sine cu persoana a treia raportat la divinitate.
- Si "Eu" ar trebui extins la intreg ?
- "Eu" nu exista decat atunci cand vrei sa iti pui singur o colivie in jur. "Eu" nu inseamna "Ego", diferenta dintre ele fiind ca "Eu" este nelimitat. Nu poti sa spui ca "Ego"-ul tau este cel care controleaza intregul, "Eu"-ul o face depasind limitele pe care "Ego"-ul ti le impune cand iti da titulatura de "Individ".
- Nu ai fost niciodata in afara mea strict.
- Fara sa exist in tine ca gand nu puteam sa exist in altul ca realitate.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu