miercuri, 12 martie 2008

Ziarul - "Cafeaua" 02.01.2008

Scriu de atat de mult timp aceste false articole si in acelasi timp la fel de false epistole, incat nu mai stiu ce astept sa se intample cu ele. Sunt false pentru ca nu sunt nici obiective, nici suficient de subiective incat sa fie personale, si astfel mint pe oricine ar incerca vreodata sa le clasifice.


Vorbeam cu mama. I-am spus ca acum nu mai astept nimic, imi este suficient sa iubesc si nu vreau sa stiu daca sunt iubita inapoi. Ca am renuntat sa ma zbat, ca am aflat si eu ca in astfel de relatii este datoria ta sa faci tot posibilul, sa daruiesti tot ce poti darui. Si ca daca o faci fara sa astepti nimic, nu se va epuiza niciodata resursa ta secreta. Mama a spus ca asta inseamna iubirea adevarata. Probabil ca fericirea inseamna sa iti dai seama ca iti dorersti ceea ce iti apartine deja.
Nu stiu ce valoare spirituala sau estetica vor avea cuvintele astea pentru tine, care le citesti cu atentie si uneori fara deschidere sufleteasca pentru a pricepe ceea ce trebuie. Dupa cum spun multi, usile te intampina inchise, daca ai chei iti deschid o lume noua, fantastica, asa cum nu ai mai vazut. Insa te intampina inchise... si factor esential, cheile, sa nu uitam de ele. Fara sa am cheile tot ce scriu aici ti se va parea cel putin pueril. Fa-mi o copie si las-o sub pres, sa te pot scoate pe usa afara din cand in cand, sa iti arat cum e Universul dincoace. Prin geam nu simti lumea de afara. Da, am renuntat sa fortez yala ca sa intru. Nu mai ai de ce sa te temi acum.


Ma plimb in acelasi parc, acum acoperit de zapada. Nu pot sa ma asez, e rece si acoperit de un strat gros de gheata orice loc pe unde ne-am purtat pasii. Inchid ochii; imaginea mea asezata pe baca, primavara, leganandu-mi picioarele incrucisate cu miscari lente, dincolo de mine se vad petale cazand din merisorul salbatic de langa banca; inchid ochii si ii deschid in parc iarna. Poate intr-o zi am sa fiu destul de mare incat sa nu fac lucruri prostesti pentru lumea ta. Pana atunci ramai captiv in mintea mea cu surasul tau stramb cu tot si cu petalele de merisor cazand pe langa tine.

Niciun comentariu: