Astazi am privit in ochi intelepciunea : partiala si ea, in forma ei limitata de om, avea o varsta inaintata si gesticula energic. Mi-a spus sa nu ma grabesc, sa nu vorbesc prea mult si sa am rabdare. Mi-a spus sa gandesc tot ceea ce rostesc si sa nu tac niciodata atunci cand nu sunt de acord. Mi-a vorbit cu un glas nervos despre politica, si intr-un limbaj nu tocmai oficial mi-a explicat ca suntem stapanii nostrii insine. A spus si altele, a mai gesticulat putin, si mi-a amintit cine sunt, in linii mari : un nucleu inca necizelat care se grabeste.
A privi prin ochii celuilalt nu inseamna a purta doua perechi de ochelari, ci a-i inlocui pe unii cu alta pereche. Capacitatea de a asculta se gaseste in toti, posibilitatea de a auzi ceva inteligibil nu. Atentia se educa si se defineste, este directionata de interesele noastre rationale si emotionale catre anumite zone de cunostinte. Nu trebuie sa iti incordezi constiinta ca sa percepi adevarul, ci sa o inveti sa se relaxeze si sa admire.
Noi nu ne-am pierdut "auzul" sau "vederea", ci ne-am inhibat "perceptiile" pe anumite directii pentru a putea invata despre celelalte. Paradisul nu este un loc de unde am fost alungati, ci o lume pe care nu o mai putem percepe ca fiind desavarsita. Mai avem de muscat din fructul cunoasterii pana sa putem intelege. Intelepciunea nu vine o data cu bagajul de cunostinte. Intelepciunea are la baza informatii diversificate si complexe, inteligenta si precizie, rabdare, experienta si efort, insa ceea ce o defineste ca si idee este utilizarea lor in mod eficient si necondamnabil.
Nu deranja pe nimeni si ajuta cat de mult poti. Intampina Universul cu un zambet. El iti va raspunde la fel. Priveste lumea prin sufletul deschis, fie ca o faci cu pieptul, cu palmele, cu simturile sau cu ratiunea. Permite-ti sa iubesti fara sa suferi, fara sa dezvolti obsesii si dorinte. Iubeste fara sa constrangi si fara sa astepti. Iubeste-te pentru ca altfel nu poti iubi pe ceilalti. ( respira adanc ). Dintre toate lucrurile pe care ai sa le detii, nimic nu va ramane al tau, nici macar sufletul : el calatoreste singur catre sufletul Celuilalt. Si daca esti norocos, nu se va intoarce niciodata.
Nu imi amintesc mare lucru din plimbarea mea nocturna. Stiu doar ca am vazut marea pentru prima data pe timp de noapte, si era frumoasa si sonora, cu parfum de sare si de nisip, cu racoare in dansul de noapte. Aerul avea gust de sare de mare si de alge.
Scrie-mi ceva frumos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu